I Setôrs

di Elio Craighero

divider.gif (415 bytes)

 

Partivin a binore in tal scûr i setôrs par rivâ sul puest dal lavôr quant ch’al vignive dì. Il sorêli nol veve sujade la rasade e la ierbe a colave plui vulintîr; al ere plui spaç cun mancul fadie.

Induessavin brigonaz di frustagn i oms, cjamese pesande, vierte sul pet, manies ravoiades fin sôre il comedon, e a lassàvin viodi braz colôr dal ram par tant soreli cjapât, un cjapelat sul cjâf fazolet ros torn il cuel, scarpons cu las brucjes in tai pîs. Las femines cu la cotule ravoiade, un grimalàt devant, picjât in ta coree il codâr.

campagna.jpg (58430 byte)

Se chel mistîr al ere pesant pai oms, ben plui sfadious al ere pas femines. Chel ch’al sci intint, se and’è incjamò qualchidun ch’a lu veibi fat, a san che cheste a ere la plui grande fadie de vecje agriculture.

A erin simpri di bon umôr, no mancjave la batude spiritose e tant ridi fra lôr. Tolevin il pas un daûr l’âti e lu cedevin man man che il prin al rivave sul spiûl dal prât. Ogni tant al sci fermave, al sci drezzave, al tirave su la falz da ierbe, cun t’una man al tignive salde la lame lusìnt, cun chê âte dal bas in alt e da l’alt in bas cula còut la rifilave par tornâle a trai ta ierbe che trimant a pleave il cjâf e a colave. Oh Diu! Cemût chi scolti incjamò chê musiche tant cjare ai miei agn di frut! Musiche che à simpri mantignude salde la pascion di ripetile cun amôr in vite mê.

A sorêli alt a rivave la parone dal prât cun qualchi vôre. Tolève fûr dal gei un vêri di vin, a lave su ta prêse fin dongje di lôr e spuargintlu a diseve: "Toleit mo, bagnaisi la bocje, al sci sarà scjaldât cun chest sorêli!". "Miei vin cjalt che âghe frescje!" A rispuindevin poiant par un moment la falz e suantsci i sudôrs. Sci passavin il vêri l’un l’âti e a bevevin a garganele butant il cjâf parceche a disèvin ch’al faseve plui prò! Tornavin al lavôr cjalant su chê prêse ch’a sameave tocjâ il cîl, calcolant las tantes ores che volèvin par rivâ insom. Al ere zà bas il sorêli quanche a vèvin cjapât pal cuel la prese. Un setôr al misure 2.420 metros quadris e sci pò nome pensâ tant ch’a sci scugnive butâ la falz prin di podeile cjapâ pal cuel.

Sci sentavin un moment par podei tirâ il flât, se and’ere restât un flât di vin lu bevevin, batevin la falz par veile pronte in tal indoman e tornâ a comenzâ la solfe.

Encje las vôres a erin rivades su in cime. Vevin gjavât di sot i sterps e das ombrenes la ierbe, la vevin inargjalade pulît tal sorêli che al vares pensât a secjâle par podeile meti in mede. Duç contenz a cjapavin la strade di cjase che il sorêli al lave a mont.

Duç i lavôrs a riservin a chei che ju fasin vulintîr e cun animo seren gjonde grande, ma soradut chei dal contadin. Il contadin, pur sfadiant cetant spes duramenti e forsi encje cun pouc tornacont, al gjolt di una grande libertât, di una serenitât di cundizion fisiche, di sodisfazions che nol conos chel ch’al lavore in zitât. Gjondes serenes chestes e limpides come il cîl dal meis di luj.

 tratto dal Bollettino Parrocchiale "La nôste valade"

home.gif (2935 bytes)

 


Cjargne Online
1999-2005© - Associazione culturale Ciberterra - Responsabile Giorgio Plazzotta
I contenuti presenti in questo sito sono di proprietà degli autori - Tutti i diritti riservati - All rights reserved
Disclaimer